Cele mai importante tradiții de Sfânta Parascheva. Ce este complet interzis pe 14 octombrie

Sfânta Parascheva a fost una dintre cele mai mari sfinte ale religiei noastre. Mai este considerată și “îndreptătoarea judecătorilor nedrepţi”, “ajutătoarea celor sărmani, bolnavi, fără ajutor”, precum și ocrotitoarea Moldovei.

Este sărbătorită an de an la data de 14 octombrie, motiv pentru care românii credincioșii țin cont de mai multe tradiții și obiceiuri.

Tradiții și obiceiuri Sfânta Parascheva

Sfânta Parascheva, considerată ocrotitoarea Moldovei, a realizat numeroase vindecări şi alte minuni pentru cei care îşi deschid sufletul în faţa moaştelor şi se roagă cu sinceritate si credinţă.

Pentru a beneficia de ocrotirea cuvioasei, există o serie de tradiţii ce trebuie respectate.

De Sfânta Parascheva nu se lucrează, nici la serviciu şi nici în casă pentru a te feri de pericolul bolilor de ochi şi durerilor de cap.

În popor se spune că ortodoxul care nu poate să ajungă la Iaşi pentru a se închina sfintele moaşte, să meargă de ziua praznicului la biserică şi să se roage cu credinţă deoarece Sfânta Parascheva îl vede şi îl aude, ajutându-l să îşi îndeplinească dorinţele.

Dacă se roagă, e bine să şi postească, pentru că rugăciunea şi postul ajută mai repede sufletul şi trupul.

În data de 14 octombrie, se fac pomeni pentru cei trecuţi în nefiinţă şi care nu şi-au găsit liniştea, au murit fără lumânare sau au fost îngropaţi fără preot. În aceast zi se împart lipii, vin şi must.

Din bătrâni se spune că cei care spală sau cos de Sfanta Parascheva se aleg cu negi la mâini. Mai mult, în această zi nu se mănâncă nuci, castraveţi sau poame în formă de cruce. Pe vremuri, la sat, nici măcar focul nu se făcea în această zi.

Se spune că vremea din 14 octombrie, de Sfânta Parascheva, va prezice cât de frumos sau de urât va fi în restul zilelor de sărbătoare din respectivul an.

În ziua de Sfanta Parasceva, satenii intorc carul cu protapul in fundul ograzii, caci se pregatesc de iarna;

In aceasta zi se implinea sorocul vacarilor, ciobanilor, pandarilor si se da drumul tarinii si luncii, vitele umbland peste tot. Se organizeaza turmele pentru iernatul transhumant, incepe coborarea oilor in zonele de iernat, se angajeaza ciobani pentru noul sezon pastoral, se slobod berbecii la turmele de oi, pentru prasila, si se organizeaza iarmaroace de toamna unde se valorifica produsele turmelor de oi.

Ciobanii, in dimineata zilei de Sfanta Parascheva, cauta sa vada cum s-au culcat oile: daca stau gramada, iarna va fi grea; daca stau imprastiate, va fi usoara.

Blestemul de sub veșmintele Sfintei Parascheva

Veşmintele Cuvioasei Parascheva sunt croite din catifea albă, pe care sunt aplicate flori brodate. Florile de pe veșminte sunt aceleași cu cele care înfrumusețează baldachinul Sfintei Parascheva.

Puțini dintre cei care ajung să atingă moaștele Sfintei Parascheva știu că moaștele sunt îmbrăcate și cu un alt veșmânt sfânt, de care se leagă un blestem foarte puternic.

Mai exact, moaștele sunt acoperite de un veșmânt ce datează din anul 1641 și pe care este pus un sigiliu, unde este menționat blestemul domnitorului Vasile Lupu și al Mitropolitului Varlaam: „Blestemat să fie cel care va împrăștia vreodată Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva”.

Ce trebuie să știi despre moaștele Sfintei Parascheva

Despre moaștele Sfintei Parascheva se știe că acestea au puteri miraculoase, mulți credincioși mărturisind că s-au vindecat de boli grave după ce au mers să se roage și să atingă racla sfântă.

Sfânta Parascheva este cunoscută ca fiind protectoarea celor care se confruntă cu probleme grave și a celor care nu își găsesc liniștea sufletească.

Moaștele Sfintei Parascheva sunt păstrate la loc de cinste, într-o raclă din lemn de chiparos, care a fost realizată în secolul XIX, asta după ce racla originală ar fi ars.